Inventarul restaurantului: cum faci o numărătoare săptămânală și găsești banii care lipsesc

Cum faci inventarul unui restaurant pas cu pas: când numeri, cine numără, ce faci cu ambalajele deschise și preparatele, și cum transformi diferența dintre stocul scriptic și cel numărat în lei — apoi îi găsești cauza. Cu o fișă de inventar pe care o poți copia.

Rafturile depozitului unui restaurant lângă o fișă de inventar completată

Mulți proprietari de restaurante cunosc senzația: vânzările merg bine, dar la final de lună banii nu se potrivesc cu ele. O bună parte din răspuns e de obicei în depozit — pui consumat mai repede decât s-a vândut, ulei care se termină înainte de vreme, o livrare mai ușoară decât factura.

Inventarul e singurul lucru care transformă senzația asta într-o cifră. Făcut prost, produce o cifră liniștitoare și greșită. Iată cum se face corect.

Singura întrebare la care răspunde un inventar

Nu „câte kilograme de pui am?”. Întrebarea reală este:

Cât ar trebui să am, cât am de fapt și cât valorează diferența?

  • Stocul scriptic (teoretic): ultima numărătoare, plus tot ce a intrat, minus ce au consumat vânzările conform rețetelor, minus pierderile înregistrate.
  • Stocul numărat: ce e azi pe raft.
  • Diferența: banii pentru care trebuie să dai socoteală.

Fără un stoc scriptic cu care să compari, numărătoarea îți spune ce deții și nimic despre pe unde se scurge.

Când numeri

Săptămânal, produsele scumpe. În majoritatea bucătăriilor, câteva produse înghit cea mai mare parte din cumpărături: carne, pui, brânzeturi, ulei, iar într-o cafenea cafeaua și laptele. Numără-le în fiecare săptămână: o jumătate de oră care prinde majoritatea pierderilor.

Lunar, tot. Un inventar complet închide costul cu materiile prime al lunii, ca procentul costului cu mâncarea să vină din cifre reale, nu din facturi.

Aceeași zi, aceeași oră. Dacă numeri o săptămână înainte de program și următoarea după închidere, cele două numărători nu se pot compara. Alege un interval fix — înainte de program sau după închidere — și asigură-te că nu vine nicio livrare între timp.

Înainte să începi: patru pregătiri

  1. Oprește recepțiile. O livrare în mijlocul numărătorii încurcă cifrele. Lasă furnizorul să aștepte sau recepționează după.
  2. Ordonează fișa ca depozitul. Raft cu raft, apoi camera frigorifică, congelatorul și zona de preparare. O fișă alfabetică te plimbă prin tot depozitul și scapi produse.
  3. O singură unitate pe produs. Dacă rețeta socotește brânza în grame, numără-o în kilograme, nu în bucăți. Un produs numărat la bax o săptămână și la cântar următoarea creează o diferență care nu există.
  4. Două persoane. Una numără, cealaltă scrie. Ideal, una dintre ele nu e responsabilă de depozit — nu din suspiciune, ci pentru că un ochi nou vede ce ascunde obișnuința.

Numărătoarea, pas cu pas

1. Numără orb

Cea mai importantă regulă. Dacă cel care numără știe că ar trebui să fie 40 kg, va găsi 40 kg. Fișa de numărare are produs, unitate și loc — nimic altceva. Comparația se face după.

2. Baxurile închise se numără, cele deschise se cântăresc

Un bax închis de 10 kg de pui se numără ca bax. Un bax deschis, o găleată de sos începută sau o roată de brânză tăiată se cântăresc. Estimarea din ochi a produselor scumpe strică tot exercițiul.

3. Nu uita celelalte locuri

Stocul nu stă doar în depozit: camera frigorifică, congelatorul, zona de preparare, barul, raftul din spatele casei. Un produs aflat în două locuri apare pe un singur rând, însumat.

4. Hotărăște ce faci cu preparatele

Sosuri făcute, aluaturi, legume tăiate: fie le numeri ca semipreparate cu rețeta lor, fie estimezi materiile prime din ele. Alege o metodă și păstreaz-o. Să le numeri o săptămână și să le ignori următoarea garantează o diferență falsă.

5. Introdu cifrele în aceeași zi

O fișă care stă o săptămână în sertar își pierde aproape toată valoarea: fiecare zi de vânzări și livrări face comparația mai grea.

6. Verifică cele mai mari diferențe înainte să pleci

Uită-te la cele cinci diferențe mari cât ești încă în local. Dacă ceva lipsește ciudat de mult, renumără. Uneori puiul „dispărut” e un bax în al doilea congelator.

Calculul diferenței: un exemplu

Ultima numărătoare la piept de pui a fost 30 kg, în cursul săptămânii au intrat 60 kg, vânzările au consumat 48 kg conform rețetelor și s-au înregistrat 2 kg pierderi.

  • Scriptic: 30 + 60 − 48 − 2 = 40 kg
  • Numărat: 36,5 kg
  • Diferență: lipsesc 3,5 kg

La 35 lei kilogramul (preț orientativ), înseamnă 122,50 lei într-o săptămână, la un singur produs.

Fă la fel pentru fiecare produs scump și pune-le într-un tabel:

ProdusScripticNumăratDiferențăCost unitarDiferență în lei
Piept de pui (kg)4036,5−3,535 lei−122,50 lei
Mozzarella (kg)1817,2−0,845 lei−36,00 lei
Ulei de prăjit (l)2521−412 lei−48,00 lei
Chifle (bucată)400380−201 leu−20,00 lei

Cantități și prețuri orientative.

Chiflele au cea mai mare diferență în bucăți și cea mai mică în bani. Ordonează diferențele după lei, nu după cantitate, și începe de sus.

Pentru toată luna, consumul real este pur și simplu:

Consum real = stoc inițial + achiziții − stoc final

Compară-l cu consumul teoretic care rezultă din vânzări și rețete. Diferența asta desparte costul cu mâncarea de pe hârtie de cel real.

Ce îți spune diferența

Diferența în sine nu e problema; problema e să nu-i știi cauza. Suspecții obișnuiți, cam în ordinea în care îi găsesc majoritatea bucătăriilor:

  1. Pierderi neînregistrate. Ars, scăpat, stricat, aruncat fără notă. Cel mai ușor de rezolvat: înregistrează pierderea cu motivul ei pe loc și diferența neexplicată scade. Mai multe în pierderi și randament.
  2. Porții peste rețetă. Rețeta spune 150 g de pui, bucătarul pune o mână. Urmărește linia la vârf de program sau dă postului un cântar ori un polonic dozator.
  3. Mâncare ieșită fără bon. Mesele personalului, invitații patronului, o comandă gătită și apoi anulată. Înregistrează tot, chiar și la preț zero.
  4. Livrări incomplete. Facturat 20 kg, livrat 18. Recepționează la cântar, nu după aviz — vezi comenzi de achiziție și recepția mărfii.
  5. O rețetă greșită. Un produs care lipsește în aceeași proporție în fiecare săptămână poate avea rețeta scrisă mai ușor decât realitatea. Corectând-o corectezi și costul farfuriei și prețul.
  6. Furt. Posibil — dar nu începe cu asta. După ce excluzi cauzele de mai sus, ce rămâne merită investigat.

Și o diferență pozitivă contează. Să găsești mai mult decât te așteptai înseamnă de obicei vânzări trecute pe produsul greșit sau o rețetă mai grea decât porția reală. Nu te bucura — corecteaz-o.

Nu fiecare rând va ieși

Nu urmări zero la fiecare produs. Cântărirea, curățarea și rotunjirile creează un zgomot firesc. Contează mai mult două lucruri:

  • Tendința. Puiul care lipsește întâi 1 kg, apoi 2, apoi 3,5 e o schimbare pe care trebuie s-o urmărești.
  • Valoarea. O diferență mică la vită contează mai mult decât una mare la sare.

O fișă de inventar pe care o poți copia

Pe hârtie sau într-un tabel, ajung coloanele acestea:

LocProdusUnitateCantitate număratăObservații
Congelator 1Piept de puikg
Raft 2Ulei de prăjitl

Nu există coloană pentru cantitatea așteptată, intenționat: ea merge pe fișa de comparație, după numărare, nu pe cea cu care numeri.

Inventarul în GoSufra

Partea grea a unui inventar în tabel e să calculezi stocul scriptic de mână. În gestiunea de stoc GoSufra, cifra asta se ține singură la zi:

  • Stocul e ținut pe fiecare locație, iar cantitatea de pe ecran este stocul scriptic.
  • Fiecare vânzare de la casă scade ingredientele din rețetă, cu mărimi și extra incluse. Nimeni nu introduce consumul la final de zi — vezi rețete și descărcarea automată a stocului.
  • Pierderile se înregistrează cu motivul lor, așa că diferența rămasă după numărătoare e cea care chiar trebuie explicată.
  • Când numeri, introduci cantitatea găsită; sistemul calculează diferența și o scrie în istoricul mișcărilor de stoc, ca să poți urmări orice diferență veche până în ziua în care a apărut.
  • Alertele de stoc minim fac din inventar o verificare, nu descoperirea că s-a terminat uleiul.

Ca să transformi ce afli într-un cost real pe farfurie, vezi calculul costului rețetelor.

Greșeli care strică un inventar

  • Să numeri în timpul programului, cât comenzile încă trag din stoc.
  • Să schimbi unitatea de la o numărătoare la alta.
  • O singură persoană care numără și își verifică singură munca.
  • Să amâni introducerea cifrelor până când comparația devine imposibilă.
  • Să ignori diferențele pozitive ca „stoc gratis”.
  • Să acuzi pe cineva pe baza unei singure numărători. O numărătoare îți spune unde să te uiți, nu pe cine să învinovățești.

Pe scurt

În fiecare săptămână, numără cele mai scumpe zece-cincisprezece produse, la aceeași oră, în doi, fără ca cineva să vadă cifra așteptată. Ordonează diferențele după lei și începe de sus. E cam o oră pe săptămână și de obicei aduce înapoi mai mult decât orice promoție.

Gestionați toate acestea dintr-un singur sistem

POS, bucătărie, inventar, costul rețetelor, personal și contabilitate — conectate, și gratuit pentru a începe.

Creați-vă contul gratuit

← Toate articolele

Contactați-ne